Cum e cu timpul personal când ești părinte?

Este o întrebare foarte legitimă, nu?

În ziua de astăzi, standardul de părinte este destul de ridicat. Trebuie să avem grijă, ca odrasla noastră să meargă la cea mai bună grădiniță, să fie acceptat la cea mai bună școală pentru a avea un viitor cât mai bun. Vechea zicală a părinților mei, ”să înveți pentru a avea o viață mai bună decât a noastră.”

În ziua de astăzi copiii trebuie să știe cel puțin 2 limbi străine până intră în clasa I-a și să cânte la cel puțin un instrument și poate să mai facă și câteva ecuații de gradul 2 ☺

Asta ce înseamnă? După ce stai 8 ore la muncă trebuie să mergi să duci copilul la lectii de pian sau la lecții de franceza/germană/italiană, că acum e la modă ca un copil în clasa I-a să știe cel puțin o limbă străină sau să cânte la pian. Dar acest lucru este un alt topic.

Când faci un copil viața ta se sfârșește? Visul de a merge în vacanță la Paris este ruinat? Cum reușiți să mai scrieți pe blog sau să citiți o carte și să stați și cu copilul?

Am prieteni bloggeri care au copii și își găsesc mereu timp pentru alte activități. Cum reușiți fraților?

Pe bune… de 2 luni stau cu nepotul de 6 ani și mi-a stricat Zen-ul :)) La 6 ani, este în perioada ”de ce?”: de ce roșia e roșie? de ce Esca are sacou roșu? De ce trebuie să plătim facuturile… etc.

Suntem nostalgici după copilărie și totuși vrem ceva diferit pentru copii noștri.

Linkuri cu superpărinți: Andreea Ignat, Alexandra Ignat, Anda Elena, Paul Padurariu, Ionut Durbaca

Foto: pixabay.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *